Toate articolele scrise de Angela

Crinii portocalii

Poeziile mele

La un ceas de vară
Crinii se-adunară
Să-și arate vrerea,
Să-și dea cu părerea.

Suntem crini portocalii,
Toți vioi și cam hazlii.
Noi avem culoare,
Și parfum din soare.

Stăm semeți și cam bizar.
Vântul nu bate-n zadar.
Tot polenul din stamine
E în vânt și pe albine.

Nu rivalizăm cu crini
Care cresc doar prin grădini
Noi mai creștem lângă garduri
Pe sub umbre sau pe șanțuri.

Nu suntem imperiali
Suntem doar crinii banali
Mai contăm și în grădină,
Că-i dăm farmec și lumină.

Angela Ciuraru, 13 iunie 2019

Culori

Poeziile mele

Culori ce ard
Culori ce cad
Culori ce dau fiori
Culori purtate-n flori
Culori în copaci
Culori ce le placi
Culori ca de vis
Culori în iris
Culori pe pământ
Culori legământ
Culori din lumină
Culori pe retină
Culori sus pe cer
Culori cu mister
Culori din viață
Culori ce răsfață.

Angela Ciuraru

Îngerul cu aripile frânte

Poeziile mele

Un înger, cu aripile frânte de dor
Crezând în soare, în cer și în nor,
Aspirând tăcut la înțelepciunea lor
S-a încredințat că printr-un simplu zbor
Se va înălța spre soare, dând din aripi ușor.

Ajuns prea aproape de focul mistuitor,
Îndrăznind prea mult, prea ușor.
A ars, fiind strivit, lovit și biciuit
De razele dogoritoare ale celui iubit.

Fără aripi, fără speranță, fără lumină, Îngerul a căzut.
Îngenuncherea îi este umilă.
Nicio speranță nu va fi să mai vină,
Raza e departe, lumina nu îi mai este facilă.

Resemnat, îngerul cu aripa frântă, plecată,
Nu a mai îndrăznit niciodată
Să zboare sau să privească spre soare.
Doar în singurătate îl mai strigă, îl doare,
Căci și acolo este… în așteptare.

Zi după zi, soarele răsare măreț,
Împrăștiind căldură și lumină-n dispreț.
Dar îngerul cu aripile frânte de dor,
Cu raze de iubire, supraviețuiește ușor.

Angela Ciuraru, martie 2014