Între copac și om există se pare,
Deosebire și asemănare.
Ambii, au bune metode prin care
Își iau vrednicia din soare.

Copacu-și întinde ramuri spre cer,
Bronzul din vară, de la tine îl cer.
O viață pășește – omule, pe sfântul pământ,
Rădăcinile afundă-ți – copac, în adânc.

Planeta păstreaz-o, dacă vreodată,
Copaci și păduri vrei să-ți mai crească.
E falnic copacul, și mândru e omul,
Dacă sfințește planeta și cerul.

Angela Ciuraru, 22 sept 2019
.